Gata, ultimul post despre vacanta. A trecut deja ceva timp de cand am fost incat nici nu mai are farmec sa scriu despre ea...
Si cum ziceam, am plecat din The Big Apple, nu inainte sa ne mai dam cu masina prin Manhattan...dar de data asta, la lumina zilei si oarecum mai increzator in capacitatiile mele de sofer, am iesit destul de rezonabil din oras.
Si mergand noi asa, frumos, cu 65 de mile pe ora pe autostrada 95, am zis: "da' de ce sa mergem noi frumos acasa, cand mai avem cateva zile bune de concediu?!" Si am luat primul exit care avea in denumire "Ocean" si am scos o harta si am refacut traseul: pe coasta Atlanticului, catinel la vale, pana ajungem in frumoasa noastra Virginie. Ideea de pana atunci era sa ne oprim in Washington ca sa vada si Dana capitala Americii. Dar va fi timp si de asta... Deci, sa o luam mai pe ocolite, pe drumuri de mun...asta, de ocean.
Si asa am si facut. Cu ocazia asta am vazut, in ordinea numerelor de pe tricou:
o mica parte din
Long Beach Island, Ocean County, NJ dar suficient cat sa-i "compatimesc" pe respectivii care locuiau in orasele Surf City, Beach Heaven, Beach View, Loveladies (cum adica?) ...asa se numeau oraselele alea cu vile albe, nu era zona pentru turisti, doar localnici, care fac surf si stau cu burta la soare, saracii. Si toate astea la umbra farului Barnegate;
Atlantic City (groaznica atmosfera de nesiguranta degajata in aer, super criminalitate, placute pe toti stalpii cu "suna la politie daca vezi o crima si te platim pentru informatie". gramada de masini de politie, cazinouri si hoteluri imense, mai mult sau foarte mult kitchioase, numele "proprietarului" - Donald Trump- pe toate gardurile, in afara cazinourilor si hotelurilor "no good" sa iesi din perimetrul securizat...cine crede ca-s paranoic sa dea o tura pe la margine de Atlantic City si apoi putem discuta...daca mai avem cu cine...oricum, ciudat loc);
Ocean City de New Jersey si
Ocean City de Maryland;
Cape May (pentru asta tin sa-i multumesc, in mod special, gps-ului care ne-a dus pe o ruta care ne-a facut sa ajungem la mama zmeului, in miezul noptii, intr-un loc fara prea multe posibilitati de cazare in extrasezon si cu imposibilitatea de deplasare pe pamant, ci doar pe apa...citeste ca am fost nevoiti sa luam dimineata un vapor care ne-a trecut peste golful Delaware...mai bine de un ceas, frumos drumul pe apa, daca nu m-ar fi luat un pic raul de la balansul hotarat al hardughiei...dar a meritat noaptea petrecuta in Cape May...de fapt, dimineata pe plaja superba strajuita de un far, a fost bonusul ca am ajuns acolo);
am mai trecut pe langa divesre sate si orasele pescaresti din New Jersey, Delaware, Maryland si da, in sfarsit, Virginia, acasa, gata, sa nu mai aud de excursii pentru o perioada, ca m-am saturat de stat la volan si vazut chestii ca-n filme. Nu mai vreau sa vad nimic o perioada (scurta), sa stau linistit, prin imprejurimile Williamsburgului...
Au fost si cateva intamplari asa zis umoristice (poate pentru altii) ...
De exemplu, cand la sosire in hotelul din New York, m-am bagat la la dus si...surpriza, cum pana mea sa-i dau drumul instalatiei?! Am invartit, miscat, indoit, scuturat, bruscat, rasucit creieri si alte obiecte care puteau fi apucate in baia aia, mi-am chemat nevasta in ajutor...da, da, nu radeti, ca nu e de ras sa vezi ditamai omul in curu' gol invartindu-se intr-o cada, obosit, dornic de un dus si nestiind cum sa-i dea drumul! Cu ultimele puteri, mi-am tras ceva haine pe mine si am coborat la receptie...da, da, stiu, puteam suna, dar e neplacut sa intrebi "ma scuzati, nu stiu sa folosesc un dus" la telefon, altfel intreb omul in fata. Bineinteles, era o treaba simpla...asta am dedus-o, ca din ce mi-a explicat indianul de la receptie nu am inteles mare lucru...pur si simplu se tragea capul...asta, varful robinetului...imi pare rau ca nu am facut poze, ca treaba asta (instalatia de dus) o puteam pune intr-o postare din seria " ce este in America si...". Oricum, treaba complicata...
Daca nu ma credeti, poate careva din corul Caedonia o sa va explice cum se chinuiau 12 oameni in jurul unui dus dintr-un hotel din DC si...nimic.
O alta intamplare: ne-am asezat noi frumos la o poza cu un far in fundal, pe un dig...in secunda urmatoare ne-am treziti udati din cap pana in picioare, cu apa in buzunare, la chiloti, peste tot...leoarca. Venise un val urias putin peste noi...si macar daca cumnata-mea ar fi surprins treaba asta pe camera. Nu, ea a vazut valul venind si a fugit. Multumiri...
E bine cand ai haine de schimb la tine, altfel o puneam original de o raceala.
Si sa nu mai vorbesc de apartul meu foto (il tineam la mine...Dana,cumnata, facea poza cu al ei ). Si acum mai am sare pe el si scartaie...
Din capitolul mancare, hm, pot spune doar atat: a fost cea mai buna saptamana a mea (si) din punct de vedere culinar. Nu am mancat fast food deloc, am "servit" irlandezi, italieni, americani, cubanezi, romani, si, the best of the best, doua restaurante pescaresti de la mama lor, unul in New Jersey si altul in Maryland, pe langa Ocean City, incredibil de bun...imi lasa si acum gura apa cand ma gandesc.
Oricand as conduce cateva ore bune sa manac o mancare excelenta. Si nu glumesc...
Deja planuim o iesire in Maryland, la o "seafoodarie" la botul calului...
Chestii oarecum neplacute, in afara de deja patologicul trafic din capul meu, au fost, din fericire, mai deloc. Una ar fi faptul ca bateria de la aparatul Danei s-a descarcat dupa 4 (patru) poze facute in NYC...asa ca, desi eu imi faceam planuri ca, mama, cate poze impreuna cu Maria vom avea in NYC...da, se mai intampla...
Alta chestie enervanta (in special in NY State si New Jersey) au fost tollurile (taxele de drum) pe care trebuia sa le platim dim kilometru in kilometru (exagerez, dar in total, am platit usor 100 de dolari numai pe cacaturi de taxe de astea...plus vaporul, 45 de dolari). Cum te prind, cum te taxeaza baietii.
Inca o chestie demna de remarcat: mancarea in New York este mai ieftina decat in Virginia. Semnificativ, chiar...
Sfaturi de doi lei:
Pentru cei care vor ajunge la Cascada Niagara...nu prea merita excursia acolo daca nu treceti si in Canada, de acolo se vede incomparabil mai bine. Si daca vreti sa jucati la cazinoul de pe partea canadiana...nu accepta decat dolari canadieni...aviz amatorilor care vor sa piarda ceva banuti...
Si vizitati si imprejurimile, ca pana la urma la cascada nu ai ce face mai mult de o ora, doua...
Sa aveti cash (si monede) la voi pentru ca multe locuri nu accepta credit cardul...De exemplu, la restaurantul romanesc din NYC nu acceptau "plasticul"...asta chiar e ciudat. Numai la chinezi am intalnit asta pana acum...
In New York metroul merge struna, te duce oriunde in cel mai scurt timp. Faza proasta e ca nu vezi nimic, dar recuperezi la iesire. Autobuzele exista dar mie imi pare mai convenabil metroul. Plus ca nici nu-i scump... Bineinteles, daca esti in compania Lolei, lasa totul in seama ei, ai incredere totala in ea, ca nu-ti va parea rau!
Alta chestii oarecum neobisnuita: in mijlocul Queensului am gasit cea mai ieftina benzina, deci, cu incredere, luati benzina new yorkeza.
Si cea mai idioata recomandare: nu folositi autostrazile majore daca aveti timp de pierdut si vreti sa vedeti cat mai mult pe drum. De pe
interstate vezi doar copaci in dreapta si padure in stanga... Plus ca drumurile secundare in America sunt drumuri cu patru benzi, cu limita de viteza doar cu 10 mile mai mica decat cea de pe autostrada. Si orasele au centuri ocolitoare, in caz ca vreti sa evitati semafoarele si limitele mici de viteza... Bineinteles, daca nu este timp, dati-i viteza, nu pierdeti vremea cu prostii...
No, cam asta a fost treaba cu vacanta noastra. Si am ajuns acasa si am facut Pastile cu Dana si cu prieteni.
Plus un bonus de zile mari: slujba de Inviere oficiata de un nene preot roman in capela bisericii ortodoxe grecesti din Newport News, la 25 de minute de casa noastra! Asta da, surpriza placuta!
Normal, slujba a fost exact ca la carte, trei ore in picioare, susoteli, priviri curioase, priviri urate, haine frumoase, haine de Duminica, treninguri, cearta parinteasca a tanarului preot, am luat Lumina, am auzit "Hristos a inviat" spus in cea mai limpede limba romana. Chestiile astea conteaza, chit ca vrem sau nu sa recunoastem.
Sau mai corect spus: la un moment chestiile astea conteaza, chit ca...
Da, ne-a uns pe suflet slujba, de ce sa nu fiu sincer. Sper sa se mai intample si cu alt prilej de sarbatoare.
PS Am pus poze cu noi din excursia asta ca sa nu ne uite ai nostri. Auziti, ai nostri, dati un semn, in pana mea, ca dati impresia ca ne-ati uitat...
Thomas Jefferson...asta e un adevarat american, unul din parintii fondatori...pe scurt, tata lor, om mare...al treilea Presedinte american (primul Washington, al doilea John Adams), principalul autor al Declaratiei de Independenta, filosof, om cu relatii meseriase in Anglia si Franta, nu-i placea implicarea statului in mai nimic, cofondator al partidului republican democrat (vedeti, le-a avut pe amandoua intr-unul ca sa nu se supere nimeni), secretar de stat, vicepresedinte, guvernator al Virginiei, horticultor, arheologist, inventator, fondator de Universitate (UVa), posesor de plantatie si autorul ...aici vroiam sa ajung...Virginia Statute for Religious Freedom ...care este scrisa pe zidul ala de vis-a-vis de "gentelmen club"-ul in fata caruia am facut poza cu masina aia cu tipele dezbracate...cu oferta de munca pe timp de criza si nu numai.
