Obiceiuri de plaja la americani

De la atata caldura vorbeam azi prostii cu o colega: imigratie (legala si ilegala), armata, religie, spalare de creiere, cum e in Romania (de acolo fiind eu), cum e in California (de acolo fiind ea) si despre obiceiuri de plaja la americani si romanii (si nu numai, ca orasul de pe Tarnava Mare avea placuta trilingva la intrare si iesire...si ar fi putut avea lejer in patru limbi...dar limba rromani nu da bine la popor...doar nemteasca si ungureasca sunt de-ale noastre, neaose) din Medias, judetul Sibiu.
Sa revenim.
Eu ii ziceam cum ne clateam noi ochii la formele vecinelor care faceau plaja fara sutien pe bloc, la Tarnava, la strand sau barajul de la Ighis si ea imi spunea cum te-ar aresta baietii in secunda doi pentru public exposure si perturbarea traficului daca s-ar vedea urma de tzatza scoasa, libera, lasata si neingradita, la prajit pe plajele americane. Deci nu, doamnelor, nu este legal sa faci plaja fara sutien pe majoritatea plajelor publice americane. Daca vreti full exposure (sau doar partial) cica in Bahams este libertate totala. Cica! Si nici costumele de baie cu ata in fund nu prea sunt populare pe aici. Cu exceptia celor purtate de catre studentele est-europene venite peste vara la munca (si la maritat?)...
Alt obicei de care americanii cam rad de noi ar fi purtatul slipilor clasici de catre barbati; asa-zisii speedos. Lucru fatal in America: sa porti imbracaminte barbateasca de plaja fara manecute si cu prohabul aratat mandru, in vant. Moda americana (si nu numai) s-ar parea ca recomanda purtatul pantalonilor scurti pana sub genunchi, cu buzunare si cu snur ca sa-i tii legati bine ca nu cumva sa cada la iesirea din apa. Eu am o pereche roz si cu niste crocodili care apar imprimati doar cand se uda respectiva piesa de imbracaminte...
Deci, domnilor, daca vizitati plajele americane si doriti sa nu fiti remarcati (pozitiv, negativ sau ambele) ar fi de evitat sa purtati clasicii slipi cumparati din comertul socialist. Si daca cumva sunteti prea curajosi (sau cu dorinta accentuata de a parea penibili) macar sa aveti ce arata. In afara de burta revarsata si lantul aurit (aiurit?) gros cu cruce de la gat.
Alte obiceiuri bune de pe plajele americane ar fi: multitudinea de cosuri de gunoi (inclusiv cu sectiune separata pentru reciclat), nisip curat, fara coceni de porumb fierti in spatele baracii insalubre si vandute dintr-un lighean asortat si marginea plajelor dotate cu dusurui si veceuri (gratis, normal) la tot pasul.
Obiceiuri nu atat de bune: fetele sunt mai frumoase la Mamaia sau la Soci, exista o gramada de indivizi si individe care fac baie cu tricoul imens si lipit de burdihane, alcoolul de orice fel este strict interzis pe plaja, la fel si cartonul cu mici si manelele vecinului de cearceaf luat din hotel (aici sunt sarcastic, in caz ca...) si or mai fi dar eu nefiind mare amator de prajit la soare nu am remarcat altele la o prima vedere...

Deci, frati romani, ne-am inteles, da?
Cu sutien, fara speedos si fara bere pe plaja americana.

PS Poza e veche de sute de ani, burtile barbatesti nu se prea inventasera pe atunci, probabil era un an in care sutienul era inca la moda si este facuta la respectivul baraj de la Ighis, din apropiere de Medias...

Umiditate 100%

Caldura mare prin partea noastra de Virginie, cu peste 40 de grade Celsius ziua si 30 noaptea. Si fara gheata la mal...
Si umiditatea, hm, pai umiditatea ne omoara. Inca nu m-am obisnuit cu ea si nici nu ma voi obisnui vreodata. A trebuit sa emigrez in America ca sa descopar ce inseamna cuvantul umiditate: inseamna sauna constanta si nedorita, inseamna ca la persoanele cu parul cret freza o ia pe aratura, inseamna ca ai senzatia ca iesi de la un dus fierbinte in fiecare clipa, inseamna ca activitatile in aer liber sunt paralizate (chit ca muncitorii de la drumuri toarna asfalt indiferent de temperatura de afara), intelegi de ce nu prea exista aici terase ca pe Balcescu din Sibiu (imposibil de stat afara indiferent de ora, cum ziceam), eu am senzatia de ameteala si lipsa de aer imediat cum scot nasu' de la aer conditionat (absolut orice cladire este dotata cu asa ceva pe aici) si te face sa-ti fie ciuda ca tie nu-ti place/nu poti sta la buza unei psicine sau la malul vreunui ocean.
Pe scurt: e jale vara asta.
Daca asta e viitorul atunci eu ma gandesc ca nu suna prea bine.

In rest, toate bune si nebune: am inghetat pe moment vizita in Chicago (aproape rezervasem biletele si eram pe punctul de a scrie fetelor ca venim), am inghetat vizita in Vancouver (dar sper sa o dezghetam anul asta), am cam inghetat vizita in restaurante, am mai inghetat niste chestii asa ca macar cu ingheturile astea sa ne mai racorim si noi.

Spamuri?

In ultima vreme am primit o gramada de email-uri din partea unor domnisoare, domnisori si domni din tara (si nu numai) si care doreau ba o intermediere de casatorie, ba un ajutor financiar, ba un sfat legat de emigrarea in America insotit de o subtila cerere de ajutor, ba un email gen "bai frate, vad ca esti in america si vreau si eu sa ajung acolo. ajutama si pe mine cumva sam-i indeplinesc visul ca de spania si Italia ma-m saturat", ba "suntem un cuplu de tineri studenti casatoriti aflati la inceput de drum si am aprecia un ajutor venit din partea unui roman de succes (sic!!!)", ba ca "m-am enervat si am dat in judecata pe ala si pe ala si pe alalalt si extraterestrii-s de vina si am nevoie de bani pentru avocati", ba altele de genul.
Si sa stiti ca am raspuns la toate, neironic, cu buna credinta si fara a trimite vreun cec, doar eventuale sfaturi, pareri si urari de bine si sanatate.
Am primit (si aici vroiam sa ajung) si cateva emailuri de la cetateni care au fost norocosi si au castigat la loteria vizelor si fiecare astepta sa-i ajut mai mult decat cu sfaturi. Dar mai mult decat cu sfaturi cu ce as putea ajuta un necunoscut? Sa-l bag la mine in casa, sa-i imprumut/ofer bani, sa fac ce?
Da, categoric, as lua de la un aeroport din apropiere de Williamsburg aproape pe oricine, as incerca sa-i gasesc o casa sau un job, as oferi putin din timpul meu dar -poate aveti si voi idei pe aceasta tema- unde se opreste ajutorul?
Si mai exista un lucru frustrant in toata treaba asta: dupa ce ii raspunzi omului care iti cere sa-i spui niste treburi de prin partea ta de America, dupa ce te interesezi de niste chestii lumesti (gen salarii, chirii, transport public, plaje de nudisti, cat e manichiura si tunsu' la chinezii din Wall Mart, unde gasim slanina si caltabosi la polonezi, daca populatia de culoare e minoritara, egala sau majoritara si altele din categoria emigram unde vedem cu ochii numa' sa nu mai vedem la televizor cand arata vedete cu parul de foc coborate in mormant, live si in direct) nu mai scrie omu' veci sa-ti zica "da, bai, multumesc si bine ca esti tu destept".
Sa ma foloseasca primesc, dar sa stiu si eu.

Si, categoric, daca vreun prieten, amic sau cunoscut imi zice ca "bai, vedeti ca un prieten bun de-al meu vine in America si e baiat/fata de treaba si fa-i viata mai usoara pe acolo" o vom face cat sta in puterile noastre.
Si da, recunosc, ne-am mutat in ceva mai mare si in ideea ca vreunul de-al nostru va avea sansa anul asta sa vina incoace.
Dar sa-mi cereti bani sau intermedieri in casatorie nu mai faceti, va rog io frumos.

Semneaza:
Emigrantu' saturat.

The best restaurant

Am ramas dator cu o experienta culinara de neuitat, din vacanta din Atlanta. Si poate povestiti si voi cea mai tare experienta culinara, de ce nu!

Incep cu un disclaimer: din pacate -sau din fericire- o buna parte din banii nostri se duc in conturile unor restaurante; unele merita sa ne ia banii si sa ne gadile papilele gustative, altele doar ne potolesc foamea si lenea de a gati dupa o zi de munca sau una de odihna.
Probabil la "apogeu" ajunseseram la performanta sa mancam out 4-5 seri pe saptamana. Din cauze economice, practice si de dieta incercam mai nou sa rarim iesirile la cina la doua seri pe saptamana. Sau chiar mai rar, daca s-ar putea.
Dar cand mergem in vreo excursie incercam sa nu ne tragem de la gura si cu siguranta nu ne veti prinde in fastfoodarii, olivesgardenuri, rubytuesdayuri, chiliesuri si alte rahaturi pre-congelate.
Incercam - pe cat posibil- sa aflam "ponturi" de la localnici sau fosti vizitatori si pana acum nu am prea dat gres.
Dar pe departe cel mai bun pont ni l-a dat o amica (Keisha) care a locuit ani buni in Atlanta. Si nu doar ca a locuit, ci a participat activ la viata mondena -sau spuneti-i cum vreti- a orasului olimpic.
Am intrebat-o (intr-o doara) inainte sa plecam in mini-vacanta daca are ceva special sa ne recomande si m-a intrebat -scurt si instantaneu- ca de ce sunt interesat: restaurante, baruri, cluburi de noapte, muzee, locuri istorice, magazine, hoteluri sau World of Coca Cola si Acvariu?
A doua zi aveam o lista cu "to do" - pe care, intre timp, am pierdut-o, normal- si care ne-a facut mini-excursia in Atlanta de neuitat.
Datorita recomandarilor Keishei am mancat -probabil- cea mai buna cina din viata mea la un restaurant pe care cu siguranta nu l-am fi ales din motive de locatie mai ascunsa.
Localul se numeste TOP FLR (in Midtown), bucatarul este scolit la Paris si gateste cu influente franceze si -fiind asiatic la origini- si-a pus amprenta (si ghimbirul) pe bucatele gatite perfect.
S-a mancat, in ordinea numerelor de pe tricou a celor patru meseni care au impartit cu bucurie si uimire urmatoarele:
- miel neo-zeelandez cu smochine si garnitura de Crispy Spaetzle (habar n-am sa traduc...un fel de taitei), ciuperci salbatice si ceapa calita;;
- muschi de porc cu nuca si balsamic vinegar insotit de o garnitura de varza de Brussel caramelizata in sos de fennel (nu stiu sa-l traduc acum), bacon si shallots (nici asta nu stiu sa o traduc...un fel de ceapa mica);
- piept de rata cu un strop de sos de fennel si vermut dulce si garnitura de conopida gratinata si crema de usturoi
- vita (hanger steak raman dator celui care traduce asta...stiu ca-i un muschi din apropierea rinichilor...si are un gust specific) cu sparanghel si ciuperci.

Desertul a fost cireasa de pe tort iar pretul a fost mai mult decat rezonabil, toata nota de plata a fost cam 200 de dolari, cu tot cu beri, vin si aperitive.
Da, probabil asta a fost cel mai tare restaurant la care am fost pana acum si pe care-l recomand trecatorilor prin Atlanta.

PS1 articolul asta l-am scris ca sa mai scot mirosul din postarea anterioara.
PS2 urasc sa fac poze in restaurante dar de data asta nu m-am putut abtine...

Curs de igiena la botul calului

La inceputurile americane ... curios fiind din fire de felul meu...ii cam intrebam pe toti ce stiu despre Romania, Europa, Hagi, stereotipuri, sarmale si alte probleme existentiale.
De stiut unii stiau, altii nu stiau dar majoritatea (marea majoritate, chiar) imi ziceau ca ei au auzit ca est europenii cam evita dusul si femeile europene nu se au prea bine cu lama, ceara sau alte metode de epilare.
Si eu mai comentam, mai ma faceam ca ploua, mai incercam sa le explic ca avem si noi apa calda, sapun si bicuri. Dar nu ma omoram cu firea sa-i conving ca se inseala pentru ca nu vreau eu sa conving pe nimeni de nimic. Pai nu?!

Zilele astea am auzit o conversatie, purtata in romaneste:
No, salut, hai ca plec ca e tarziu si vreau sa fac un dus si sa ma bag la culcare.
Pai ce, tu faci dus in fiecare zi?
?????????????!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Pai tu fato, nu-i bine!
????????????????!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Eu fac doar de cateva ori pe saptamana si o baie sambata seara.
Cum sa nu faci dus zilnic? Si de fapt, cum sa nu faci macar un dus dimineata si unul seara?
Pai tu, chiar nu e bine sa faci dus atat de des, nu ti-am spus? Si vrei sa zici ca si lu' fiu-tau ii faci baie zilnic?
Da, dimineata si seara.
No, pai de aia a fost racit toata iarna.

Cam asta ar fi treaba.