Friday, October 15, 2010

Romani in America

Avem o prietena (romanca) care trece prin momente dificile dar in viata careia incepe a se zari luminita de la capatul tunelului (apropo de tunel...am stat cu sufletul la gura pana i-au scos pe minerii aia...miracol in stare pura, parerea mea).
Dar sa revin la ale mele.
Oraselul nostru fiind tare mic se cam stie ca daca pronunti numele unui loc in care stai temporar esti "in big trouble" si lumea daca nu te compatimeste si te ajuta concret (orice o fi insemnand asta), macar te incurajeaza si iti ureaza mult succes.
Prietena noastra isi cauta ceva de munca si -intr-un final- a ajuns la un salon cosmetic unde a i s-a spus ca de unde esti, ca no hiring dar lasa-ne adresa ta si te anuntam cand o fi ceva. La auzul adresei proprietarei locantei i s-au umezit ochii si i-a oferit un mic loc de munca, a incurajat-o si i-a urat succes in a-si rezolva problemele cat mai repede si cat mai bine. Si dupa aia a anuntat pe toata lumea ca au un nou coleg si... mai direct, mai printre randuri... le-a explicat situatia prietenei noastre.
Toata lumea a venit sa o imbratiseze si sa o incurajeze cu exceptia unei domnisoare atent bronzate artificial care statea sictirita in coltul ei, probabil ascutind din unghie foarfecele si curatand un pieptene de matreata adunata intre dinti.
Era tot o romanca de-a mea; ospitaliera, desteapta, frumoasa, cinstita, neinvidioasa, modesta si in banca ei.

12 comments:

Mircea said...

suntem unici :) cu atitudinea asta gen "sa moara si capra vecinului" ajungem departe...

Anonymous said...

Normal ca numai un roma deal nostru putea sa se "bucure"asa de mult de "mica reusita" a altui roman....Dar eu nu am priceput care este locul unde sta rominca de a fost angajata imediat?!

Anonymous said...

Hmmm...emigrarea te schimba ca, deh, functionezi intr-un alt mediu si vrei, nu vrei, te modelezi. Insa emigrarea nu-ti schimba tot setul de valori.

d said...

da lamai nu aveau pe acolo sa ii dea si bronzatei ? ca ajuta !!!
:D

Lady Io said...

Degeaba iti schimbi tara, metehncele sunt tot acolo. Uitatul stramb la ceilalti e o meteahna des intalnita, din pacate.

D.I. said...

naravul din fire nu are lecuire...

amalia said...

sa nu ne umflam inutil in pene, nu suntem unici. Anumite lucruri mai tin si de natura umana, in general. Doar nu ati pus exclusivitate pe capra vecinului, nu?

Anonymous said...

In ceea ce-i prieste pe oamenii scosi din subteran,si mie mi s-ar parea miracol in stare pura sa mai intre vreounul din nou.As aduna un card de gaste si le-as paste linistit pe imas,zau.
Felicitari pentru ca,din cate retin esti scorpion,si in curand vei aniversa ziua de nastere.La multi ani!G.

Carmen said...

nu cred ca tine neaparat de nationalitatea ei, mai mult de gene si de cum a crescut...poate tipa bronzata nu cunostea locul pentru care americancele o compatimeau pe prietena voastra...si nu i se parea normala reactia lor...oricum, chiar si asa, eu probabil ca din "instinctul turmei" as fi reactionat precum americancele...dar cum am spus...conteza mult cum ai crescut si cum ai fost invatat.

sa auzim de bine

Flavius Ţerbea said...

@Mircea: ajungem al naibii de departe. Si nici nu moare capra aia o data... :(

@Ionela: sunt de acord cu ce ai zis si pana la urma tine de firea omului daca e naspa pana la capat. Unora la schimba stu', altii nici nu l-au avut vreodata, altii se comporta normal.

@d: e, unii fac limonada cand le dai lamai si nici asa nu-i bine.

@Lady Io: invidia, bat-o vina. Da' in cazul asta nu-i doresc nimanui sa o invidieze pe prietena mea. A fost rautacioasa compatrioata mea (cealalta) degeaba in cazul asta.

@D.M.I.: fiecare cu frustraile lui, fara doar si poate. FAza e ca uneori depasim anumite limite si atunci o luam prea de tot pe aratura.

@Amalia: Categoric nu suntem unici si nici de capre si vecini nu ducem lipsa. Si sunt si din acelasi oras (ardelean) din Romania fetele noastre.

@Carmen: sa stii ca e tare naspa cand unul de-al tau...indiferent de situatia ta...te priveste de sus sau in scarba. Doare altfel treaba asta. Acum sunt oarecum amice, povestesc act de cat, dar eu unul sunt lamurit de cat ii duce capul pe unii. Si nu ca n-as fi stiut asta dinainte...
Daca avea instinct de turma, filozoafa ramanea, zic eu.

Flavius Ţerbea said...

@G. (cred ca de la Geaninna iar daca nu, imi cer scuze ca am gresit): multumesc tare mult de urari si a fost o surpriza placuta sa amintesti de asta! :)

Anonymous said...

Da Flavius,G de la Gianinna...