Am fost la primul nostru concert in America: Bryan Adams si Foreigner, in Portsmouth, Virginia, la o ora de noi...cand nu este trafic, cu trafic nu se stie. Eu zic ca era si timpul sa mergem si la un concert mai de Doamne ajuta...
Ne-am luat, normal, cele mai ieftine bilete, pe peluza (lawn)...20$ bucata...cu patura de acasa sau sezlog...noi am inchiriat doua scaunele, desi aveam patura in masina.
Apropo de patura...normal ca am uitat-o la masina si Maria ma tot batea la cap sa merg ca sa o iau...eu nu aveam chef si ziceam ca nu ne trebuie, ca stam pe iarba...si zice unul din spate: pai lasa ca va dam noi o patura! In romaneste, normal...Ca sa nu zici ca lumea nu e mica...Erau o pereche din Washington DC... Ion si Mihaela...el din Ocna Sibiului (!), ea din Timisoara...oameni de treaba. Am vazut concertul impreuna cu ei...Maria s-a mai intretinut cu o tanti si cu un nene super de treaba...americani din aia, adevarati, republicani verzi...e interesant sa discuti politica cu unii oameni, chiar daca nu esti de acord cu ei...i-au cumparat si un covrig(!), saru-mana, na, ce sa zicem...
Atmosfera inainte de concert era asa, mai campeneasca, oameni cu bere, sucuri, hot dogi, carnati, burgeri, mici nu am vazut...nu ai voie sa intri cu nimic de ale gurii sau lichide, normal, dar poti sa iei de acolo la greu, inclusiv vodca...plin de oameni beti, de altfel...Si totul scump, bautura in special: paharul sau sticla de bere de 330 ml era 8 dolari, un pepsi la pahar mare cam tot asa, mancarea intre 5 si 10 dolari portia extrem de mica....cam de 4 ori pretul decat in mod normal, ca sa va faceti o idee.
Foreigner nu m-a impresionat foarte tare, dar la Bryan Adams chiar mi-a placut. Nu ma asteptam sa fie asa de fain...plus ca doamna nevasta-mea stia pe de rost aproape toate piesele lui...nici nu stiam ca-i place atat de mult! A doua zi nu mai putea vorbi, bineinteles, ragusise...Eu nu am cantat, Doamne fereste, dar publicul baga la greu!
Lumea a fost cam pana in 5000 de spectatori, majoritatea peste 35 de ani (normal!), prima data cand am vazut atat de putini afro-americani intr-un loc...nu gusta genul...e anormal sa nu vezi cel putin un negru la 3 albi aici, in sudul Virginiei! Cred ca nu am vazut 10 colorati la concertul asta...Dar cica nici la concertele de hip hop nu prea vezi albi...asta asa, ca o divagare de la subiect. Si daca tot am (re)prins gustul concertelor am zis sa mai mergem din cand in cand la cate unul. Ne-am tot facut planuri sa mergem in Washington la Rod Stewart dar cred ca nu mai ajungem. Si asta din cauza ca mergem in Vancouver, la sora Mariei si, totodata, si a mea, bineinteles...uf, io zic ca acum am cam periat-o pe cumnata-mea...se aude acolo,la Canada?
Pe aici vin o gramada de "grei", imi pare rau ca nu am ajuns la Mark Knopfler...solistul de la Dire Straits...dar voi incerca sa vedem alte trupe si solisti care ne plac.
Pretul biletelor variaza in functie de numele de pe afis, dar la o adica nu-mi par foarte exagerate. De exemplu, la Madonna...care nu vine in apropiere de noi, din pacate...un bilet este de la 60 pana la 300 dolari, Rod Stewart cam tot asa, poate un pic mai ieftin...
Ne-am luat, normal, cele mai ieftine bilete, pe peluza (lawn)...20$ bucata...cu patura de acasa sau sezlog...noi am inchiriat doua scaunele, desi aveam patura in masina.
Apropo de patura...normal ca am uitat-o la masina si Maria ma tot batea la cap sa merg ca sa o iau...eu nu aveam chef si ziceam ca nu ne trebuie, ca stam pe iarba...si zice unul din spate: pai lasa ca va dam noi o patura! In romaneste, normal...Ca sa nu zici ca lumea nu e mica...Erau o pereche din Washington DC... Ion si Mihaela...el din Ocna Sibiului (!), ea din Timisoara...oameni de treaba. Am vazut concertul impreuna cu ei...Maria s-a mai intretinut cu o tanti si cu un nene super de treaba...americani din aia, adevarati, republicani verzi...e interesant sa discuti politica cu unii oameni, chiar daca nu esti de acord cu ei...i-au cumparat si un covrig(!), saru-mana, na, ce sa zicem...
Atmosfera inainte de concert era asa, mai campeneasca, oameni cu bere, sucuri, hot dogi, carnati, burgeri, mici nu am vazut...nu ai voie sa intri cu nimic de ale gurii sau lichide, normal, dar poti sa iei de acolo la greu, inclusiv vodca...plin de oameni beti, de altfel...Si totul scump, bautura in special: paharul sau sticla de bere de 330 ml era 8 dolari, un pepsi la pahar mare cam tot asa, mancarea intre 5 si 10 dolari portia extrem de mica....cam de 4 ori pretul decat in mod normal, ca sa va faceti o idee.
Foreigner nu m-a impresionat foarte tare, dar la Bryan Adams chiar mi-a placut. Nu ma asteptam sa fie asa de fain...plus ca doamna nevasta-mea stia pe de rost aproape toate piesele lui...nici nu stiam ca-i place atat de mult! A doua zi nu mai putea vorbi, bineinteles, ragusise...Eu nu am cantat, Doamne fereste, dar publicul baga la greu!
Lumea a fost cam pana in 5000 de spectatori, majoritatea peste 35 de ani (normal!), prima data cand am vazut atat de putini afro-americani intr-un loc...nu gusta genul...e anormal sa nu vezi cel putin un negru la 3 albi aici, in sudul Virginiei! Cred ca nu am vazut 10 colorati la concertul asta...Dar cica nici la concertele de hip hop nu prea vezi albi...asta asa, ca o divagare de la subiect. Si daca tot am (re)prins gustul concertelor am zis sa mai mergem din cand in cand la cate unul. Ne-am tot facut planuri sa mergem in Washington la Rod Stewart dar cred ca nu mai ajungem. Si asta din cauza ca mergem in Vancouver, la sora Mariei si, totodata, si a mea, bineinteles...uf, io zic ca acum am cam periat-o pe cumnata-mea...se aude acolo,la Canada?
Pe aici vin o gramada de "grei", imi pare rau ca nu am ajuns la Mark Knopfler...solistul de la Dire Straits...dar voi incerca sa vedem alte trupe si solisti care ne plac.
Pretul biletelor variaza in functie de numele de pe afis, dar la o adica nu-mi par foarte exagerate. De exemplu, la Madonna...care nu vine in apropiere de noi, din pacate...un bilet este de la 60 pana la 300 dolari, Rod Stewart cam tot asa, poate un pic mai ieftin...
Ce piese recomand: de la Foreigner Jukebox Hero (in afara de I wanna know what love is) iar de la Bryan Adams: Heaven si 18 Till I Die...dati click pe piesa daca aveti chef sa o ascultati.
Cum ziceam, Bryan Adams se vede ca e meserias...a cantat fara cusur, profesionist...mi-a placut cand s-a prezentat: eu sunt Bryan si sper sa va simtiti bine la concertul meu. Si rog garzile de corp sa nu-i bruscheze pe cei care vor sa se apropie ca sa-mi faca poze!
Poze nu am facut...doar cateva la oamenii de pe peluza...ca dupa aia s-a intunecat. Ala cu palarie e americanu' verde, fost ofiter, actual mare sustinator a lui McCain...
No comments:
Post a Comment