Thursday, February 11, 2010

Aproape trei ani de America

Duminica vom sarbatori trei ani de cand am emigrat in America.
Asa suntem noi, mai speciali: nu-l sarbatorim in 14 februarie pe sfantul Valentin ci ne amintim de aniversarea noastra. Si ne mai amintim ca aceiasi data coincide cu verdictul pe care i l-au dat doctorii lui Ovidiu si inceputul sfarsitului unui om drag noua.
Daca nu mi-ati citit povestile de inceputuri le puteti gasi dand click pe multitudinea de aici care vor fi dupa cele doua puncte care urmeaza:
a. aici(1) si aici(2) sunt primele impresii (eu zic ca destul de intersante si brutal de personale daca stau sa-mi citesc ineptiile de atunci)...asta se intampla aproape imediat dupa aterizarea pe pamant american si au fost, de fapt, primele doua emailuri trimise familiei si prietenilor ingrijorati de soarta noastra;
b. amintirile de la un an de America (aniversare tare trista) sunt aici;
c. la aniversarea a doi ani se pare ca eram intr-o perioada cu extra-inspiratie, ca am scris mai multe posturi legate de amintirile de la inceputuri. Le gasiti aici(1), aici(2) si -desigur- aici(3).

Si da, zilele astea stateam melancolic pe vasul veceului si ma gandeam ca noi, oamenii, ne adaptam al naibii de repede la orice. In special la bine ar putea zice vreun mucalit!
No, pai in anii astia multe s-au schimbat, au plecat dintre noi oameni dragi, s-au nascut copii ai prietenilor din tara si care ne vor sti de flaviussimariadinamerica, am cunoscut oameni buni si de incredere pe meleagurile lui Obama, eu m-am scapat de ochelari si m-am ales cu o mica burta, Maria este tot la fel de "grasa", am mancat si baut bine, am vazut locuri si chestii faine si or mai fi fost dar nu le mai stiu acum...
A, ca mi-am adus aminte ce vroiam sa spun: mie imi place tare mult in America si chestia cu emigratul (total neprevazuta) a fost una din cele mai destepte hotarari luate si categoric neregretabila.
Si nu vom uita niciodata ca altfel ar fi fost America noastra daca Lavinia si Mihai nu ne ajutau la inceputuri.

Cat despre amintiri va las (daca vreti) sa le recititi pe cele de mai sus.
Eu doar mai tin minte primele doua zile in Virginia si dupa aia am doar franturi; gen autobuze scolare galbene, miros de prajeala si miros dulce, oameni mari, oameni relaxati, un alt fel de case si un alt fel de masini, un magazin alimentar (Food Lion-ul din imaginea de mai sus) ca prima oprire in afara aeroportului si un Walmart la miez de noapte.
Si daca tot nu imi mai amintesc momentan prea multe o sa recitesc si eu ce am scris anii trecuti.
Cu astea de mai sus fiind zise eu va doresc noapte buna si intelepciune.
Berea si cipsurile sunt din partea casei...

21 comments:

Monica said...

la multi ani, ce sa zic? va doresc sa continuati cu bine epopeea America, cu sanatate mai ales, sa nu luati micile lucruri rele personal, iar de alea bune sa va bucurati. sa nu vi se faca prea des dor de casa si sa tineti mereu minte ca avioanele zboara iar internetul si skype exista si rareori nu functioneaza.

Ionela said...

Happy 3 years! Acusica si eu o sa-i sarbatoresc... So, cheers pentru 3 ani de normalitate!

Lady Io said...

Multi ani inainte! Si sper sa fiti mereu la fel de optimisti cum va vad eu astazi.

Lola said...

Dragii mei, multi inainte - forever!
De-acum nu mai sunteti pufani :))

Te felicit inca o data ca ai avut inspiratia sa scrii in amanunt despre contactul initial cu America. Eu incerc sa-mi adun amintirile acum sa scriu un post scurt despre asta si este cumplit de greu, mai ales ca a trecut o viata de om de-atunci.

Va imbratisez cu drag si va doresc sa fiti fericiti in continuare. Si Happy Valentine's!

adrianagianinna said...

Foarte faine primele impresii.Cu certitudine ai talent cu carul in a reda "cum s-au petrecut faptele".Super fain,chit ca toate inceputurile nu-s usoare.Gianinna

Donazz said...

Amen! Si sa fie intr-un ceas bun, zic!

Flavius Ţerbea said...

@Monica, Ionela, Lady Io, Lola, Gianinna, Dona: multumesc pentru urarile si zicerile de bine! Ceea ce va dorim si dumneavoastra. :)

ela grotaa said...

sunt usor de digerat povestile, cugetarile tale.sunt interesante, gandite sanatos; te=as putea compara cu piersicile sau capsunile, daca ar fi sa compar postarile tale.te citesc de ceva timp...nu e de mirare ca atata lume te citeste s comenteaza.am sa continui sa poposesc pe=aici.

e dur sa incepi in alta tara, sa te adaptez frumos.un prieten de=al meu spaniol, spune ca romanii sunt oamenii extremelor.el nu a vazut pana acum roman sa stea pe limea de mijloc, ori se adapteaza fenomenal, e educat si cu bun simt, inteligent, aspira sus, cult, amabil, bine intentionat, ori tot ce e contrariul. intr=un fel ii dau dreptate...suntem un popor de oameni excelenti sau care nu merita atentie de nici un fel.

si eu am calatorit in viata, e greu, insa fascinant:
0 ani=Brasov,
5 ani= Galati,
7 ani=Darabani, judetul Botosani, 12 ani= Moinesti, judetul Bacau,
15 ani=bucuresti,
19 ani=Madrid,
25 ani= Bavaro, Republica Dominicana...
aici e cald si multa iubire :)

bafta...

Danangib said...

La cati mai multi ! Fericiti si plini de realizari !

d said...

faina ce zice spaniolul ala de romani !si adevarat totodata !
-La multi ani in America si sa dea Dumnezeu sa ganditi asa si dupa 30o :) de ani aici !

Brindusa said...

Dintr-o Transilvanie rece, cand cu zapada, cand cu ploaie, dar cu caldura in suflet:
http://dashalovinganimals.blogspot.com/2010/02/premii-leapsa-de-10-prizes-on-st.html

sofie said...

Flavius & Maria, La muuulti multi ani fericiti si de-acum inainte!
Si ramineti la fel de optimisti si pozitivi ca pina acum.

Lucian said...

ti-am mai citit inca o data postarile de la inceput si mi-au placut ca prima data :)

Miss Zebra said...

Multi ani fericiti!
Va admir curajul si optimismul.

Flavius Ţerbea said...

@ela grotaa: iti multumesc mult pentru comparatia cu respectivele fructe! cred ca este unul dintre cele mai frumoase complimente care mi-au fost adresate vreodata.
si eu ma gandesc ca ar fi tare interesant sa scrii despre Bavaro. Am un amic din "Dominican Republic" si ma tot bate la cap ca sa-i vizitez tara.
poate o sa o fac si pe asta, de ce nu. dar nu in viitorul apropiat (nu anul asta).

Flavius Ţerbea said...

@Dana,Daniel,Sofie,Lucian: va multumesc! :)

Flavius Ţerbea said...

Brandusa: Dintr-o Virginie la fel de rece, zapadoasa si ploioasa si calda la suflet precum Transilvania: am receptionat! :)

Flavius Ţerbea said...

@Miss Zebra: multumesc si subscriu la curaj si optimism. De astea e nevoie cand iei America (si nu numai) in piept. Si de sanatate, normal!

ina bixade said...

hai noroc si la multi ani! doar 3 ani?:) hmm, mi-ai dat de gindit acum, incerc sa-mi amintesc cum eram eu dupa 3 ani de America, cam nelinistita, din ce-mi amintesc:) bine, multi inainte!!!! eu fac 12 ani, anul asta! O nimica toata:)

Flavius Ţerbea said...

@ina bixade: multi ani si tie, multi ani si noua!:)
si da, ar fi tare interesant sa citesc povestea cuiva in America acum 10 ani...ca am tot auzit ca erau alte vremuri atunci.
asa o fi?

ela grotaa said...

merita visitat Republica Dominicana, columb zicea ca e pamantul cel mai frumos pe care a calcat vreodata :)