Cum ar fi in Romania?

Sa ne imaginam o scurta calatorie imaginara in Romania.
Luat bilete imaginare, presupusa plecare din Washington DC, aterizare ori la Sibiu, ori la Bucuresti...in functie de costuri si orar.

Cum as gasi Romania? Curata, colorata, ieftina si zambitoare? Murdara, gri, scumpa si incruntata?
Cum ar fi zborul? Lin sau agitat? Cu greva la Munchen sau fara greva la Munchen?
Cum i-as gasi pe ai mei parinti? Veseli, fara probleme, sanatosi si fericiti impreuna? Certati, neintelepti, bolnavi si saraci?
Cum ar fi la bunicii mei din Daia? Aici, nu am prea multe indoieli...intotdeauna mi-a fost bine acolo!
Cum sunt prietenii nostri? Cu case, mansarde, terenuri, masini, cu copii frumosi si destepti, joburi bune? Cu boli, cu probleme, cu ce? Tineri, sanatosi si veseli sa fie, ca restul sunt cuvinte!
Cum as fi eu in Romania? Normal, bucuros, relaxat? Cu nasul pe sus, trist, stresat?

UPDATE: Si am ajuns (imaginar?) in tara. Si Romania am gasit-o gri, colorata, murdara, scumpa si incruntata; zborul a fost foarte lin; parintii sunt neschimbati...de 30 de ani neschimbati si nici ca se vor mai schimba...pe ei ii avem, cu ei defilam; bunicii sunt bine si prietenii sunt cei pe care-i stim, oamenii nostri de baza, poate pe ei ne putem baza cel mai mult! Si eu nu stiu cum am fost, doar stiu ca m-am bucurat, m-am intristat, am plans, am ras, am mancat bine si mi-a fost dor de Maria.