Showing posts with label aberatii. Show all posts
Showing posts with label aberatii. Show all posts

Wednesday, January 18, 2012

Occupy Romania


Iarasi am plecat putin de acasa pe coclauri si nu am putut reveni in vechiul burg inainte sa aud vesti legate de marinari: jos  Basescu si ai lui in tara si ceva despre un capitan de vas italian care si-a gasit un moment total nepotrivit sa mearga aproape de tarm ca sa-l vada prietenii si dusmanii. Camarazi pana la capat.
Cu vaporul pare simpla, incredibila, regretabila, nereparabila, scumpa si foarte tragica treaba.
Cu Basescu pare...hm, cum pare?
Nu am avut timp sa-mi fac temele si nu stiu exact care este treaba dar eu ma aventurez sa spun ca Basescu este un presedinte slab si cei care isi arata pieptul bombat de arama si se autointituleaza salvatorii patriei parca put un pic mai tare. Si pare tragica treaba daca nu reusim sa gasim altceva. De preferinta, mai bun, mai curat, mai uscat, mai necompromis, mai scolit, mai nudelanoidintara, mai neroman. Poate e timpul sa angajam presedinte strain daca noi nu suntem in stare sa ne stergem la fund fara sa o comitem.
Motive de facut scandal si revolutii se gasesc destul de rar pe maluri dambovitene dar disperarea, criza economica globala, lenea, prostia, nepasarea, cumetrii si relatii, neimplicarea civica, coruptia endemica, indivizi compromisi, smecheria si descurcareala, galeria de fotbal nervoasa si intotdeauna doritoare de violenta, mama lor si alte chestii fac o treaba posibil buna sa intre in derizoriu si comic absurd.
Cum ziceam, sunt total rupt de realitate si se poate sa vorbesc prostii din amintiri si as aprecia foarte mult daca cineva ma indruma inspre o parere neutra, competenta si simpla de inteles a ceea ce se petrece in Romania, in Europa si in lume.
Sau mai bine povestim despre lucruri usurele si care intereseaza pe tot romanu', ca de exemplu: alegeri preliminare republicane, fotbal american, Australian Open si predictii despre Oscar.
Sau mai bine va spun un banc, ca sa ramanem in sfera derizoriului: Un american ajunge pe luna si vede pe o tanti din Marginimea Sibiului si socat o intraba: Da' cu ce ati venit aici?! Si ea zice: cu branza!
Hai, poate suntem norocosi si avem un 2012 bun. La multi ani cu putina intarziere.

Friday, September 2, 2011

Albi, asiatici, hispanici sau negri?

Ca sa nu fie discutii inutile si acuzatii subtile vreau sa specific de la bun inceput ca eu tin cu Dinamo si cu Gaz Metan Medias, pe vremuri aveam si febleturi internationale (Real Madrid si Liverpool printre altele), urasc mirosul de transpiratie, cred ca mancarea mea preferata este o pizza buna, micii cu mustar, niste chestii tailandeze, miel cu rosmarin, costite cu sos a la Memphis, un burger facut medium, vermicelli vietnameji, salata de verdeturi cu somon si semninte de pin, oua ochiuri cu cartofi prajiti home-made, calamari, produse de patiserie sarate si prajituri "de cofetarie", sfecla rosie murata, lebenita (cum se spune corect: pepene verde sau pepene rosu?!), banane, fistic, branzeturi fine si branza de burduf; mai nou am un fel de hobby legat de faruri maritime, ascult Leonard Cohen, Dire Straits, muzica de inima albastra si voie buna (chiar urasc manelele, apropo), MadonnasiMichaelJackson, Frank Zappa, The Lonley Island, Lady Gaga, Muse, Gica Petrescu, Maria Tanase, Zdob si Zdub (daca ma intrebati altadata ce ascult o sa va spun cu totul si cu totul alte formatii si solisti, va dati seama, nu?).
Desigur, calatoriile sunt pasiunea mea numarul unu si -totodata- cea mai faina, relaxanta, informativa si costisitoare, la filme ma uit din toate pozitiile (o sa revin cu un post separat, am o datorie de indeplinit, stiu), uneori imi iese o poza decenta intre 123665 total nereusite, de fumat am fumat o singura tigara in clasa a cincea si alte placeri si naravuri le tin pentru mine si nu le expun pe taraba.
Dar eu unde vroiam sa ajung era la o nelamurire care mi-a fost semnalata recent: daca ar fii sa aleg cu ce natii sa traiesc in batatura si in proximitatea ei ce as alege: negri, chineji sau mexicani?
S-a mai pomenit (in plan secundar) si de americani, indieni, evrei, musulmani, est-europeni si nativi amerindieni dar mai mult primii trei erau adusi in discutie si la urma urmei rasa e o chestiune si religia poate fi cu doua sau mai multe intelesuri.
Toata treaba s-a pornit de la multitudinea de asiatici din Vancouver, eu am plusat cu african-americanii din sudul Americii si cineva s-a bagat in seama cu hispanicii californieni.
Eu am zis ca da si ca daca sunt oameni de treaba nu conteaza natia si rasa iar alte opinii au marsat preferabili pentru chineji (asiatici, ma rog) ca sunt mici, harnici si nu par periculosi.
Altii au zis ca mai bine cu negrii in preajma ca-s mai americani decat altii (!), sunt curati si -potrivit celor 28 de studente romance venite in America cu workandtravel si imperech...asta, imprietenite cu niste masculi de abanos- sunt si mai potenti decat toti baimarenii, mexicanii si chinejii la un loc.
Foarte putini si-au exprimat optiunea pentru hispanici (sau, pe romaneste, mexicani) din cauze datorate tendintei lor de a fi murdari si galagiosi asta chiar daca mancarea lor se situeaza, cred eu, pe primele locuri ale plebei autohtone (de americani, zic).
Mie nu imi place absolut de loc mancarea mexicana, apropo.
Desigur, intr-o societate idilica (idealica?), chestiile astea sunt probleme desuete, in societatea americana nu se discuta pe fata iar in societatea privata, de la masa din bucatarie, toata lumea are o opinie si se tinde dureros a se generaliza.
Si unde-s multi puterea creste si prostia nu mai sta la cutie, mi se sopteste in casca...
So?

Monday, June 13, 2011

Cum se poate repara eroarea cu Loteria Vizelor 2012

Ca un demn rezident american aterizat pe plaiurile astea datorita programului guvernului american (suna pompos, ai?) Diversity Imigrant Visa (sau Loteria Vizelor cum i se mai zice neaos) nu pot decat sa fiu oarecum interesat de bunul mers al programului care mi-a schimbat viata.

Ca o divagare de la subiect recunosc ca, in continuare, imi bat la cap prietenii buni de acasa sa aplice cu incredere ca se merita si au si la cine veni. Asta asa, ca sa nu existe discutii.

Bineinteles ca ati auzit de ...hm, nici nu stiu cum sa o numesc...neplacerea, eroarea, drama, nesansa, ghinionul, da-o-npanameacaamcastigatsiastiaauanulatextragerealaloto6din49siiodejami-amvandutcasasivacacasaambanideamerica si surpriza neplacuta cauzata celor 22 de mii de potentiali detinatori de card de rezident american (atatia au fost anuntati ca numarul lor e castigator) din cauza unui amarat de program de calculator care nu si-a facut treaba bine si corect.
Nu vreau sa fiu in pielea cuiva care se afla in situatia respectiva si eu am o propunere, in cazul ca intereseaza pe cineva: sa-i lase pe aia care au castigat sa fie castigatori, sa mai extraga pana la 100 de mii de numere castigatoare (in loc de cifra normala de 50 de mii pe an) si la anul Loteria Vizelor sa ia o pauza de un an, in acest fel impacandu-se si capra si varza.
No, cam asa cred eu ca ar fi destul de bine si elegant.
Daca mi se va accepta propunerea (pe care nu am cui, cum si de ce a o trimite) am doar o dorinta: sa pot alege si eu un amarat de numar.

Monday, May 9, 2011

Romania is safe

Un domn a venit ieri pe la mine la munca ca sa ma intrebe cateva chestii legate de Romania (respectivul lucreaza pentru o agentie si va fi in Romania si Bulgaria pentru urmatoarele cateva luni).
I-am spus ca sunt plecat deja de multisor din tara si nu mai stiu multe dar primul sfat care imi vine in minte este sa incerce sa evite deplasarea cu masina si sa evite total condusul pe soselele noastre neaose. Si, daca se poate, sa calatoreasca mai mult cu trenul si avionul.
A mai vrut sa stie despre litoralul romanesc si eu i-am spus ca mai bine sa mearga in vecini, la greci sau la croati. Dar, in schimb, i-am recomandat calduros zona Sibiului (cu tot cu Medias si Sighisoara), Maramuresul, Clujul, Brasovul, Bucurestiul, Carpatii, Bucovina. I-as fi spus si de Iasi sau Timisoara dar nu prea cunosc prin zona desi cred ca sunt locuri minunate acolo si demne de a fi vazute de un american dornic de turism romanesc.
M-a intrebat daca este usor de ajuns la locurile astea si eu i-am raspuns ca nu neaparat.
M-a intrebat daca Romania is safe si i-am raspuns ca de impuscat nu o sa-l impuste nimeni, de furat si inselat se intampla oriunde in lumea si nu ar fi ceva anormal daca ar fi talharit in ore mici de noapte daca este intr-un loc nepotrivit. Dar, in linii mari, Romania este foarte sigura in comparatie cu multe locuri de pe Pamant; inclusiv marile orase americane.
Mi-a multumit frumos si mi-a spus ca lui ii place Brasovul, ca fusese acolo de cateva ori.
Eu n-am inteles de ce m-a cautat ca sa ma intrebe de Romania daca tot mai fusese acolo.
Dar a fost tare simpatic si mi-a spus ca se muta din Virgina si ca are de vanzare o casa.
Si-i plac masinile europene dar Dacia nu l-a impresionat.
Deh, americanii astia care n-au ce face acasa...

Friday, April 8, 2011

Spirit de antrepenor semi-ratat

Ma gandesc foarte serios sa-mi deschid o afacere.
Desigur ca nu am destui bani de investit; exista doar cateva idei, exista discutii, exista oportunitati, exista chiar si o criza economica dar intotdeauna avem o sansa ascunsa prin fundul buzunarelor, pai nu?
Unii ar spune ca mi s-a urat cu binele, unii poate m-ar incuraja, altora li s-ar rupe de capacitatea mea de "patron" intre ghilimele, altii imi vor povesti din propriile greseli si succese si eu stau si cuget ca inca nu stiu ce vreau sa ma fac cand o sa cresc mare!
Asa ca, daca nu am fost indeajuns de isteto-capabil ca sa ma fac matematician, electrician, inginer mecanic, bucatar profesionist, tamplar, frizer, manichiurista chinezoaica, fizician, programator la Google, sora medicala (inregistrata sau nu), individ nascut pentru a vinde sau - pe scurt- persoana cu o meserie concreta (sa nu ma intrebati ce e aia) ma bazaie tot mai mult o idee pe la creierul meu odihnit ca sa ma risc si sa iau taurul de coarne. Apropo de taur, puteam include si macelar la lista de profesii concrete. Si - fara nici o gluma - la un moment dat mi s-a oferit "oportunitatea" sa fiu macelar. Asta este, unora le place jazzul, altora le place ideea de a fi macelar. Mie imi place jazzul si consider ca orice profesie este onorabila, ca sa nu fie discutii.
Ok, ok, rectific: aproape orice profesie este onorabila in felul ei. Momentan nu-mi vin idei de profesii neonorabile (desi ma gandesc ca exista si dintr-astea), dar daca aveti voi unele scrieti-le cu incredere aici sau oriunde.
Si eu - de fapt - vroiam sa scriu despre prestatia absolut haioasa a lui Elton John la Saturday Night Live si uite ce a iesit: anunturi matrimoniale, gen domn titrat, posesor auto, caut afacere, fara obligatii, accept provincia!

Monday, April 4, 2011

Mici si grasi

Lumea asta e mica. Chiar foarte mica, uneori. Si chestiile intamplate la Bolintin Vale au uneori efect -mai mult sau mai putin intarziat- in Charles City County (un ţinut de prin partile unde locuim noi la ora actuala).
Un exemplu total nefericit este cel cu pastorul idiot din Florida care arde un Coran (bineinteles, in prealabil, tinut la inmuiat o ora in kerosen) si niste barbari care se enerveaza la doua saptamani dupa ce a ajuns vestea in satul lor afganistanean si in lipsa de altceva iau la macel sediul ONU...ok, suna pompos sediu, reformulez: o mini-misiune ONU...si se razbuna pe toti cei iesiti in cale: nepalezi, nordici europeni si -cel mai dureros pentru noi- un sucevean, Filaret Moţco pe numele lui.
Desi initial se vorbea de decapitare, se pare (?!) ca au fost doar niste injunghieri in gat, chestie mai acceptabila, ar spune unii cinici.
Rai tare astia cu religiile lor.
Si pacat ca -de cele mai multe ori- nu sufera cei care provoaca raul. Ei doar au un ranjet mare pe fata cand isi privesc opera.
Si cred ca a venit primavara!

Wednesday, February 23, 2011

La teatru, birjar

Stiti unde n-am fost (deocamdata) in America?
Raspunsul este: la teatru.
Da' sa stiti ca mergem maine, la Rinocerii lui Eugene Ionesco jucat de catre studentii la actorie de la colegiul din oraselul nostru.
Ca o paranteza: eu scriu mai mult de chestii care au legatura cu Romania nu pentru ca noi frecventam doar chestii neaose, nu, ci pentru ca astea imi par mie mai interesant de povestit aici.
De exemplu, aseara am mancat la vietnamezi. Deci, se poate si altceva. Inchid paranteza.
Nu vom merge cu tricolorul (se scrie cu t mic sau cu t mare tricolor in contextul asta?!) desenat pe fata si nici cu el pus in bat. Probabil, intre noi fie vorba, piesa va fi prezentata ca a scriitorului francez Ionesco si noi vom supravietui si de data asta.
In rest, tot din ciclul cultura si romanism, mai divulg ca vom merge la cea mai tare expozitie Picasso care s-a vazut vreodata (exagerez, normal) pe coasta de est a Americii, am cumparat bilete -dar nu mai mergem- la Bon Jovi in Washington (Maria zice ca inca stau bine blugii pe el si ar fi fost fain sa-l vedem dar avem motive mai bune de anulat asa ca tot raul spre bine); interesant de mentiont -cred eu- ar mai fi si vizita facuta intr-un McDonalds dupa ani de zile (am luat o cafea si o chifla cu omleta facuta din oua reale, nu chestie la bidon si branza portocalie aproape adevarata).
No, acum ca am scris despre teatru nici macar nu mai mentionez ca alte chestii despre care ma gandeam sa scriu erau chestii grele gen filme de Oscar, restaurante de lux si de duzina, Tea Party, teoria constipatiei, corupti fara coruptie, masini mari, preturi la benzina care-si schimba prefixurile, religie subliminala si fotbal american pe care incep sa-l inteleg dupa lupte seculare. Dar bine ca nu am scris ca e prea frumos afara, timp de primit oaspeti dragi de departe si intalnit oameni noi si vechi deosebiti.
Si am implinit de curand si 4 ani de America si m-am luat cu una, alta si am uitat sa depan amintiri. Poate imi amintesc la anul, de ce nu!

Saturday, February 12, 2011

Facebook este sfarsitul lumii...

...sau cel putin asa crede un coleg de-al meu care este proaspat divortat [si] din cauze de mare retea de socializare virtuala.
Povestea lui e lunga dar -pe scurt- fosta sotie a inceput scandalul prin a-l suspecta gratuit ca intretine relatii sexuale cu cel putin jumatate din fostele lui colege de scoala generala regasite peste ani cu ajutorul lui Mark Zuckerberg si s-a sfarsit cand ea si-a gasit printre prietenii ei virtuali un amant care are o afacere de tuns iarba. Sau ceva de genu'...
Acelasi coleg are o matusa directoare la o agentie de asistenta sociala din Wisconsin care a concediat deja 5 persoane din cauze de facebook: unu' a sunat ca-i bolnav si nu vine la lucru si a doua zi posta poze din vacanta datate in urma cu o zi, alti doi isi faceau juraminte de dragoste wall-to-wall (legaturile amoroase "pe fata" intre colegi sunt intersize in unele locuri) si restul de doua bucati concediate impartaseau la prietenii lor virtuali chestii din bucataria interna a agentiei care nu trebuiau spuse si la altii.
Dar, pe langa chestiuni rele, avantajele de a avea un cont feisbuchist sunt destule: ne tinem la curent prietenii reali si virtuali cu ce am mai vazut si facut, ce boli avem, ce mancam, ce citim (mai rar dintr-astea), cat am mai crescut, ce masini ne-am mai luat; exista destule placute reintalniri imposibile, poze improbabile, multe poze cu prietene semidezbracate sau cu prieteni mai mult sau mai butin burtosi (majoritatea avem poze in costum de baie, la plaja...la un moment dat am vazut o poza cu o amica facand topless pe o plaja din nustiuceinsulaspaniola...facebook extrem), multe poze cu copii, linkuri educativ-distractive-muzicale-si enervante uneori, jocuri fantoma urgent ascunse pe vecie (dai click pe X si hide all by farmvillesinunumai), cauze bune si nebune, unele informatii care daca sunt puse cap la cap dau dureri da...exact, de cap.
Imi mai place si butonul "like", apesi pe el si nu mai trebuie sa comentezi, sa-i transmiti salutari prietenului, economisesti timp si omul vede ca-ti pasa. Si e bine ca nu exista un buton de "no like" ca asa puteau aparea si alte probleme inutile.
Cam asta ar fii cu domnul Facebook. Si, cica, da si dependenta. Daca nu ma credeti v-as recomanda sa intrebati doua persoane din lista mea de prieteni care daca nu posteaza macar de 98356 pe zi te fac sa te intrebi daca nu sunt internate in spital sau - Doamne, fereste- si mai grav.

Friday, January 14, 2011

Fara rezolutii de an nou

N-am rezolutii de impartasit dar am o poveste de spus.
Am fost tare placut surprins cand am mers deunazi la lucru si o colega mi-a spus ca un prieten de-al meu (roman) a gasit un portofel in parcarea unui restaurant si s-a facut luntre si punte ca sa-l gaseasca pe proprietar pentru a-i inapoia actele, cardurile de tot felul si banii.
Pana la urma proprietarul a fost gasit (portofelul fiind gasit in parcarea restaurantului a parut destul de logic sa fie anuntati cei din imprejurimile carciumei...lucru cu folos, de altfel, pentru ca cel care-l pierduse pe portofel lucra chiar in restaurantul ala) si acesta -recunoscator-a numarat banii din portofel ca sa fie sigur ca nu lipsesc (nu lipseau) si cu un scurt happynewyear si fara a mai multumi a facut stanga'nprejur si dus a fost. Sa fie primit si felicitari romanului nostru cinstit.
Urmatoarea zi am fost martor direct cand o cunostinta de-a mea (da, tot roman, deja coincidenta e prea mare ca sa nu ma faca sa ma intreb ca ne-am inmultit destul de mult[i] pe aici) a gasit 17 (saptesprezece) dolari pe jos si i-a strecurat urgent in buzunar. Nu i-a scos de acolo nici cand o doamna frizerita draguta intreba in stanga si-n dreapta daca nu a gasit cineva niste bani pe jos.
Deci, cu bune si rele, cu buni si rai, cu avari si avatari, cu frig si frig, cu intalniri si regasiri imposibile, innoiti, cu petreceri, cu botezuri si alte prilejuri de mancat, baut si socializat, cu filme bune si foarte proaste, cu liniste si neliniste, cu un Jim Carrey in forma de zile mari la SNL-ul de sambata trecuta, cu mancare de toate natiile, cu mult prea multe sarmale (sa nu mai vad vreo sarma si cu atat mai mult sa simt miros de sarma pana la noi ordine), cu Maria alaturi de mine si cu sperante de un an mai bun eu zic ca o sa fie un 2011 spectaculos, da?!

Thursday, December 16, 2010

Melancolicul, handbalul si Stefan Hrusca



Am fost zilele trecute la un concert de colinde si m-a apucat o stare de melancolie-detasare-mirare.
a) Melancolic pentru Craciunurile astea care vin unu' peste altul cu o viteza ametitoare (adica, trec anii);
b) Detasat pentru ca un concert sau orice eveniment culturalo-artistic bun te face (cel putin asa sper eu) sa lasi deoparte treburile lumesti si sa apreciezi ca lumea este frumoasa;
c) Mirarea mi se tragea de la faptul ca mi-a trecut un gand prin creierii mei odihniti: ce chestie, sunt in America! Si ce caut eu aici? Sa fiu, chiar sunt in America si ma uit la un concert de colinde ca-n filmele alea de sarbatori de la posturile TV romanesti si mai au astia si o harpa pe scena! Cred ca n-am vazut niciodata live o harpa, doar in poze si la televizor. Si nici nu stiam ca sunetele unei harpe sunt atat de asemanatoare cu cele ale unui pian!
No, cam mirarea asta am avut-o eu. Si dupa aia concertul a continuat cu doua colinde interpretate de un cor de copii super haiosi si mi-am adus aminte ca eu nu eram (si nu sunt) un mare fan al colindelor lui Hrusca.
Despre frustrari, pareri de rau, mizantropii, filantropii, ipocrizii si romani care traiesc in America (si nu inteleg nimic) poate intr-un episod viitor.
Pana atunci eu ma bucur sa aud ca Nationala feminina de handbal a Romaniei s-a calificat in semifinalele Campionatului European.

Tuesday, November 30, 2010

WikiLeaks si Romania

1 Decembrie este Ziua Nationala a Romaniei, zi de sarbatoare legala (sau federala cum ar zice americanu') si deci, nelucratoare pentru unii si prilej numai bun de petrecere la umbra caloriferului de aluminiu pe stil nou sau de fonta pe stil vechi pentru altii.
Eu voi merge la munca, le voi spune tuturor ca it's Romania's 4th of July Day si sa ma lase in pace cu intrebarile lor legate de rolul nostru in lume pentru ca gimnastica inca nu si-a revenit, orfelinatele arata mai bine, suntem aliati in Alianta (NATO) si inca nici nu au aparut pe WikiLeaks documentele care sa distreze romanii prin sinceritatea angajatilor ambasadei Americane la Bucuresti.
As fi scris si de cum am luat eu teapa...asta, cum am petrecut eu anul trecut de 1 decembrie si cum as putea lua din nou teapa...asta, sa ma distrez din nou in aceiasi locanta dar nu scriu ca nu vreau sa ma pun rau cu nemtii, da?
Eu doar ce vreau acum sa spun e un simplu LA MULTI ANI si ca urari de zi nationala a Romaniei as zice, de departe si fara nici o suparare din partea nimanui: Romania, fa-te curata, ramai frumoasa, desteapta si traditionala, incearca sa nu mai furi si invata odata sa te comporti -macar cat de cat- normal. Ca Ardealu' nu ni-l ia nimeni si sunt si mandru ca-s roman, got it?

Tuesday, November 9, 2010

Dracula din Florida

Poza am facut-o in parcarea postei de la capatul (la propriu) Americii si eu as zice ca posesorul este roman. Zic asta ca este numar de inmatriculare (de Florida) asortat la un BMW.
Pentru ca asta e marca dupa care se recunoaste un roman in USA. Si daca nu-i roman, atunci eu bag un deget in foc ca-i frate de peste Prut, ca eu moldovean (din Republica) fara biemdabalieu inca n-am vazut in America!

Saturday, November 6, 2010

U.S. Army Transportation Museum

Am vrut sa vizitez lunea trecuta US Army Transportation Museum.
Muzeul asta se afla in incinta unei baze a armatei americane (Fort Eustis din Newport News) si in el este vorba despre masini, trenuri, avioane si alte vehicule care nu pot fi neaparat incadrate in ceva concret.
Si la intrarea in baza militara, dupa controlul actelor si nu si al masinii (de obicei, la intrarea intr-o baza militara se controleaza si masina) am spus frumos ca mergem sa vizitam muzeul din incinta si am fost indrumati incotro sa o luam. Desigur ca muzeul era inchis, fiind luni, zi nelucratoare la majoritatea muzeelor din lumea intreaga din ce aud ca-mi sopteste cineva din public...
Si daca tot ne-au lasat baietii (pe mine si pe Bogdan) sa intram intr-o baza US Army si daca tot aveam timp de pierdut prin zona am zis sa dam o tura sa vedem care-i treaba cu armata asta a lor. Si am mers, si am mers, si cat am mai mers, pana am trecut pe langa batalioane intregi marsaluind pe margine de drum, pana am trecut pe langa cladiri, hambare si utilaje "ca-n jocuri", pana am vazut biserci si un centru islamic (pe bune!), am vazut un spital, un liceu, o scoala generala, niste locuri de picnic pe malul raului, un semn cu "inspre terenul de golf", ceva vapoare ascunse de ochi straini, humveeuri multe si marunte si cateva semne pe care scria mare, bolduit (pe langa care am trecut linistiti nestiind ce inseamna initialele ale si nici nefiind desenat vreun desen ca pentru prosti) cu "NO POV'S" incolo si incoace pana cand am ajuns intr-un loc unde se termina parcela de a trebuit sa ne intoarcem. Si daca tot nu ne-a ajuns sa inspectam baza militara pe de-a-ntregul (asa se scrie!?), cu tot cu un aparata foto la indemna (nu, nu l-am folosit) am zis sa ne oprim si la magazinul satesc din incinta; magazin satesc care este cat un WalMart (sau, ma rog, Kaufland sau ce-or mai fi ele). Am dat sa parcam si pe locul unui general, noroc ca am observat la timp sa nu o facem lata pana la capat si dupa aia ne-am mai plimbat alene prin magazinul ala (unde gasesti absolut de toate, de la parfurmuri si genti de firma, Ipaduri si plasme, dulciuri si detergenti, pana la uniforme complete militare si suveniruri de tot felul cu US Army si frizerie si Taco Bell).
Mai tarziu am inteles ca "No POV'S" inseamna ca noi nu aveam absolut deloc ce cauta pe acolo si ca am fost aproape sa avem maaaari probleme. Din fericire pentru lipsa noastra de minte baietii nu au fost vigilenti pe data respectiva si am scapat fara urmari.
Si nici nu am cumparat nimic de la magazin, ca nu dau baietii fara legitimtie de militar. Da?
Si sa mai zici ca unii au minte dupa o anumita varsta...
Promit sa nu mai fac, k?

Tuesday, August 31, 2010

Romanii, un popor de migratori?

Poate mi se pare numai mie dar in ultima perioada toata lumea vorbeste despre dorinta de a pleca din Romania! Lucru care ridica multe semne de intrebare, ar zice vreun analist politic. Sau un analist demografic? Sau specialist in demo-politica?!
Eu nu stiu ce sa spun si sa cred despre fenomen, recomand oricui emigrarea legala in America (merge si cea ilegala in cel mai rau caz, ce sa-i facem) si nu votez pentru eliminarea vizelor pentru SUA daca sunt intrebat. Dar nu sunt.
Si sunt convins ca exista o uriasa diferenta intre emigranti, locul unde emigreaza, cu cine se inhaiteaza, cu cine se afiliaza si cu cine danseaza la masa. Si ca motivele emigrarii sunt tot banesti (sau financiare daca doriti sa sune mai elegant) la urma urmei. Chit ca la unii mai apare o problema de persecutie religioasa, rasiala, politica, legala sau mai stiu eu de care.
Insa ce vroiam eu sa va spun este o intamplare care mi-a trezit "fiorul patriotic", de roman verde.
Se facea ca ma plimbam cu niste tipi (romani de nationalitate maghiara...ca sa nu-i numesc unguri din Targu Mures) printr-un oras din America si la intrebarea (inerenta) a unor bastinasi ca whereareyoufrom ei raspundeam -fara sa clipeasca- ca din Ungaria.
Futu-i, imi zic, dar astia cred ca Tg. Mures e in Ungaria sau ei vor sa spuna ca sunt unguri din Romania si ca sa nu se mai complice zic ca-s din Ungaria ca, oricum, n-au treaba americanii cu gara din Beclean?!
Nici acum nu stiu ce sa cred!
Sper sa nu le fie rusine sa spuna ca-s din Romania ca ne suparam pe ei...
Ca veni vorba de geografie si de whereareyoufrom.
Ma intreaba si pe mine inca o tanti ca de unde ma trag; i-i zic si -oarecum normal- imi raspunde ca o buna prietena a ei are radacini in Cehoslovacia. Ce sa-i zic, ii zic ca "bine, ce frumos".
Si, senina, imi spune ca stie ca Ungaria e aproape de Pakistan si ca saracii oamenii aia au probleme cu inundatiile. Deci, da, aici vroia ea sa ajunga: la faptul ca este un cetatean informat, la curent cu problemele lumii si catastrofele ei.

Saturday, August 21, 2010

Americanii, strigoii si imaginea de tara

Ce, credeati ca s-a terminat saptamana si nu mi-am mai auzit o referire la Romania si obiceiuri neaose? Nu, nu am mai scapat de inca una!
Azi mi-a zis domnul Miller ca aseara s-a uitat la nustiuceemisiunetv (pe History Channel daca am retinut bine...il pot intreba...desi nu mai vreau sa-i aduc aminte) si acolo s-a spus ca in unele sate romanesti, aflate la 120 de mile de capitala Romaniei se practica un obicei straniu: de frica strigoiilor rudele unor persoane decedate purced la scoaterea inimilor celor banuiti de "strigoism", se fierb (pentru omorat microbii?), se ard si cenusa rezultata este ingerata de catre cei prezenti!!!!!!!!!!!!!!!! Sau ceva asemanator...
De data asta m-am si enervat, da-o-n aia lu' muma-sa.
Pai da, se intampla si dintr-astea (se pare) in unele sate din Oltenia dar eu nu am baut inima nimanui, da?!
Si gata, m-am saturat!
E timpul sa scot de la naftalina albumul foto cu Romania, sa trimit linkuri cu site-uri cu domnisoare localnice frumoase, sa le arat Sibiul live, pe internet, sa le reamintesc de Nadia Comaneci, sa degustam niste sarmale, mici si rachiu de prune si mai ma gandesc eu la niste treburi faine despre tara mea ca asa nu se mai poate.
Rea saptamana am avut din punctul de vedere al faptelor neobisnuite made in Romania.
Sa speram ca saptamana viitoare e mai buna.
Si astept eventuale sugestii despre cum am putea cosmetiza imaginea Romaniei in lume.
Care tara cu siguranta nu este altfel decat celelalte locuri de pe pamant.
Doar niste chestii ii trebuie reglate ca sa fie si normala macar partial.
Dar care ar fii alea?!
In afara de seriozitate si pus umarul la scoaterea carutei din sant.

Thursday, August 19, 2010

Vesti de acasa

Marti imi spune un american ca a auzit -la stiri- despre un incendiu care a omorat cativa copii intr-o maternitate din capitala Romaniei.
Ieri imi spune Fernando ca a vazut pe Fox News (post tv detestabil, de altfel) ca Franta ne trimite inapoi (in Romania) cetatenii neaosi, de nationalitate gitana.
Azi ma intreaba un nene ca de unde sunt si cand aude ca-s roman imi zice (in englezo-italiana) ca, Madona mia, iarta-ma, da' ce dracu se intampla cu voi, romanii, ca ne-ati adus la faza de a va ura ca popor???!!!
Pe bune, de alaltaieri am auzit deja prea multe referiri la Romania si romani.
Eu ma asteptam sa-mi mentioneze astia ca Gazu' e pe primul loc in divizia A, ca Paula Seling aproape aproape a castigat Eurovizionul la un moment dat, ca Simona Senzual si alte vedete bambuiste sunt modele de viata si de urmat, ca inundatiile au infrant, ca lupta interna in psd si pdl se ascute si isi arata coltii, ca Basescu si americanii-s de vina, cum stam cu sapa de a doua si daca se face otava anu' asta si daca cucuruzu a facut tuleu, daca borsul este inventie romaneasca sau ruseasca. Ma asteptam sa ma intrebe si de Miron Cristea (patriarhul) si ce se mai aude cu moneda aia, de litoralul romanesc si de autonomia lu' Tokes sau daca colectiile de cartele telefonice si timbre mai sunt la moda pe la noi prin tara.
Nu, dom'le, nu. Nu m-au intrebat de treburi serioase, nu. Pe ei ii interesa de can-canuri, de maternitati arse ca-n tarile bananiere, de tigani, de cersetori, de secol 21 si mexicanizarea Europei de catre romanii de toate natiile.

Probabil a fost doar o coincidenta ca in trei zile consecutive mi-au fost mentionate fapte referitoare la Romania si romani.
Deci, se poate: existam pe harta, fi'r'ar harta ei sa-i fie.

Thursday, July 29, 2010

Obiceiuri de plaja la americani

De la atata caldura vorbeam azi prostii cu o colega: imigratie (legala si ilegala), armata, religie, spalare de creiere, cum e in Romania (de acolo fiind eu), cum e in California (de acolo fiind ea) si despre obiceiuri de plaja la americani si romanii (si nu numai, ca orasul de pe Tarnava Mare avea placuta trilingva la intrare si iesire...si ar fi putut avea lejer in patru limbi...dar limba rromani nu da bine la popor...doar nemteasca si ungureasca sunt de-ale noastre, neaose) din Medias, judetul Sibiu.
Sa revenim.
Eu ii ziceam cum ne clateam noi ochii la formele vecinelor care faceau plaja fara sutien pe bloc, la Tarnava, la strand sau barajul de la Ighis si ea imi spunea cum te-ar aresta baietii in secunda doi pentru public exposure si perturbarea traficului daca s-ar vedea urma de tzatza scoasa, libera, lasata si neingradita, la prajit pe plajele americane. Deci nu, doamnelor, nu este legal sa faci plaja fara sutien pe majoritatea plajelor publice americane. Daca vreti full exposure (sau doar partial) cica in Bahams este libertate totala. Cica! Si nici costumele de baie cu ata in fund nu prea sunt populare pe aici. Cu exceptia celor purtate de catre studentele est-europene venite peste vara la munca (si la maritat?)...
Alt obicei de care americanii cam rad de noi ar fi purtatul slipilor clasici de catre barbati; asa-zisii speedos. Lucru fatal in America: sa porti imbracaminte barbateasca de plaja fara manecute si cu prohabul aratat mandru, in vant. Moda americana (si nu numai) s-ar parea ca recomanda purtatul pantalonilor scurti pana sub genunchi, cu buzunare si cu snur ca sa-i tii legati bine ca nu cumva sa cada la iesirea din apa. Eu am o pereche roz si cu niste crocodili care apar imprimati doar cand se uda respectiva piesa de imbracaminte...
Deci, domnilor, daca vizitati plajele americane si doriti sa nu fiti remarcati (pozitiv, negativ sau ambele) ar fi de evitat sa purtati clasicii slipi cumparati din comertul socialist. Si daca cumva sunteti prea curajosi (sau cu dorinta accentuata de a parea penibili) macar sa aveti ce arata. In afara de burta revarsata si lantul aurit (aiurit?) gros cu cruce de la gat.
Alte obiceiuri bune de pe plajele americane ar fi: multitudinea de cosuri de gunoi (inclusiv cu sectiune separata pentru reciclat), nisip curat, fara coceni de porumb fierti in spatele baracii insalubre si vandute dintr-un lighean asortat si marginea plajelor dotate cu dusurui si veceuri (gratis, normal) la tot pasul.
Obiceiuri nu atat de bune: fetele sunt mai frumoase la Mamaia sau la Soci, exista o gramada de indivizi si individe care fac baie cu tricoul imens si lipit de burdihane, alcoolul de orice fel este strict interzis pe plaja, la fel si cartonul cu mici si manelele vecinului de cearceaf luat din hotel (aici sunt sarcastic, in caz ca...) si or mai fi dar eu nefiind mare amator de prajit la soare nu am remarcat altele la o prima vedere...

Deci, frati romani, ne-am inteles, da?
Cu sutien, fara speedos si fara bere pe plaja americana.

PS Poza e veche de sute de ani, burtile barbatesti nu se prea inventasera pe atunci, probabil era un an in care sutienul era inca la moda si este facuta la respectivul baraj de la Ighis, din apropiere de Medias...

Sunday, July 25, 2010

Umiditate 100%

Caldura mare prin partea noastra de Virginie, cu peste 40 de grade Celsius ziua si 30 noaptea. Si fara gheata la mal...
Si umiditatea, hm, pai umiditatea ne omoara. Inca nu m-am obisnuit cu ea si nici nu ma voi obisnui vreodata. A trebuit sa emigrez in America ca sa descopar ce inseamna cuvantul umiditate: inseamna sauna constanta si nedorita, inseamna ca la persoanele cu parul cret freza o ia pe aratura, inseamna ca ai senzatia ca iesi de la un dus fierbinte in fiecare clipa, inseamna ca activitatile in aer liber sunt paralizate (chit ca muncitorii de la drumuri toarna asfalt indiferent de temperatura de afara), intelegi de ce nu prea exista aici terase ca pe Balcescu din Sibiu (imposibil de stat afara indiferent de ora, cum ziceam), eu am senzatia de ameteala si lipsa de aer imediat cum scot nasu' de la aer conditionat (absolut orice cladire este dotata cu asa ceva pe aici) si te face sa-ti fie ciuda ca tie nu-ti place/nu poti sta la buza unei psicine sau la malul vreunui ocean.
Pe scurt: e jale vara asta.
Daca asta e viitorul atunci eu ma gandesc ca nu suna prea bine.

In rest, toate bune si nebune: am inghetat pe moment vizita in Chicago (aproape rezervasem biletele si eram pe punctul de a scrie fetelor ca venim), am inghetat vizita in Vancouver (dar sper sa o dezghetam anul asta), am cam inghetat vizita in restaurante, am mai inghetat niste chestii asa ca macar cu ingheturile astea sa ne mai racorim si noi.

Thursday, July 1, 2010

Curs de igiena la botul calului

La inceputurile americane ... curios fiind din fire de felul meu...ii cam intrebam pe toti ce stiu despre Romania, Europa, Hagi, stereotipuri, sarmale si alte probleme existentiale.
De stiut unii stiau, altii nu stiau dar majoritatea (marea majoritate, chiar) imi ziceau ca ei au auzit ca est europenii cam evita dusul si femeile europene nu se au prea bine cu lama, ceara sau alte metode de epilare.
Si eu mai comentam, mai ma faceam ca ploua, mai incercam sa le explic ca avem si noi apa calda, sapun si bicuri. Dar nu ma omoram cu firea sa-i conving ca se inseala pentru ca nu vreau eu sa conving pe nimeni de nimic. Pai nu?!

Zilele astea am auzit o conversatie, purtata in romaneste:
No, salut, hai ca plec ca e tarziu si vreau sa fac un dus si sa ma bag la culcare.
Pai ce, tu faci dus in fiecare zi?
?????????????!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Pai tu fato, nu-i bine!

????????????????!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Eu fac doar de cateva ori pe saptamana si o baie sambata seara.

Cum sa nu faci dus zilnic? Si de fapt, cum sa nu faci macar un dus dimineata si unul seara?

Pai tu, chiar nu e bine sa faci dus atat de des, nu ti-am spus? Si vrei sa zici ca si lu' fiu-tau ii faci baie zilnic?

Da, dimineata si seara.
No, pai de aia a fost racit toata iarna.


Cam asta ar fi treaba.

Saturday, June 26, 2010

Timp de soccer



Inainte de inceperea campionatului mondial de fotbal din Africa de Sud am spus catorva prieteni ca eu pariez cu ei ca USA se va califica in semifinala. Probabil ei m-au luat in ras. Inca mai cred in ceea ce am anticipat si voi vedea daca am calitati sau nu de prezicator.
Dar nu despre asta vreau sa zic, ci despre atmosfera de nepasare aproape totala care insoteste desfasurarea Soccer World Cup in Williamsburg si imprejurimi. N-au baietii nici o treaba cu fenomenul! Poate doar daca America va castiga cupa sa-i mai trezeasca din amorteala dar nici asa nu cred. Oricum, cica mult mai multa lume este interesata in 2010 de soccer decat in urma cu cativa ani. Deci, mai exista speranta.
Eu ma uit la cat mai multe meciuri chit ca e greu cu fusul asta orar (meciurile se joaca de dimineata si pana la patru dupa-masa ora noastra; asta pentru cei nefamiliarizati cu cat e ceasul la noi si de ce nu suntem available pe messanger cand ei sunt la munca sau pierd vremea pe acasa...) si cu programul de la lucru. Dar fac tot posibilul: imi iau pauze de doua ore, merg la barul din apropiere de servici si-i rog sa schimbe naibii de pe golf si tenis ca sa vad si eu cat e scorul la Chile cu Honduras, ma mai uit pe ascuns la meci pe iphone-ul unei colege si alte improvizatii demne de o cauza mai buna.
Meciul americanilor cu Algeria l-am vazut intr-un bar sportiv, impreuna cu un coleg si inca vreo cativa rataciti pe acolo si pot sa va spun ca eu eram cel mai galagios "american" si singurul de acolo care zicea cuvinte de dulce intr-o limba de la malul Marii Negre. Dar -intr-un final- au/am invins si am sarbatorit prin munca ca astia inteleg ca-s nebun si-mi place fotbalul dar tot nu i-am convins sa iasa in strada sa serbeze calificarea Americii in optimi. Deh, poate data viitoare. Plus ca mijlocul zilei de lucru la care se desfasoara meciul nici nu ajuta la serbat si alcoolul si galagia la munca sunt cam interzise.
De asemenea, rezist bine la glumele intentionate sau nu referitoare la participarea Romaniei la respectiva competitie: cativa m-au intrebat -nestiutori- ca noi cand si cu cine jucam, altii -mai stiutori si mai sarcastici- m-au intepat mai pe ocolite. Eu le-am spus ca da.
Pana una alta e bine, campionatul se relanseaza, Americile (de la sud pana la nord) par sa domine si spectacolul apare la meciurile la care nu te astepti.
Si postul principal care transmite meciurile in America (ESPN) a mutat nu mai stiu ce meciuri de pe programul unu pe programul doi ca sa transmita US Open la golf.
A transmis de la fata locului,
Tata Omida.