Fara rezolutii de an nou

N-am rezolutii de impartasit dar am o poveste de spus.
Am fost tare placut surprins cand am mers deunazi la lucru si o colega mi-a spus ca un prieten de-al meu (roman) a gasit un portofel in parcarea unui restaurant si s-a facut luntre si punte ca sa-l gaseasca pe proprietar pentru a-i inapoia actele, cardurile de tot felul si banii.
Pana la urma proprietarul a fost gasit (portofelul fiind gasit in parcarea restaurantului a parut destul de logic sa fie anuntati cei din imprejurimile carciumei...lucru cu folos, de altfel, pentru ca cel care-l pierduse pe portofel lucra chiar in restaurantul ala) si acesta -recunoscator-a numarat banii din portofel ca sa fie sigur ca nu lipsesc (nu lipseau) si cu un scurt happynewyear si fara a mai multumi a facut stanga'nprejur si dus a fost. Sa fie primit si felicitari romanului nostru cinstit.
Urmatoarea zi am fost martor direct cand o cunostinta de-a mea (da, tot roman, deja coincidenta e prea mare ca sa nu ma faca sa ma intreb ca ne-am inmultit destul de mult[i] pe aici) a gasit 17 (saptesprezece) dolari pe jos si i-a strecurat urgent in buzunar. Nu i-a scos de acolo nici cand o doamna frizerita draguta intreba in stanga si-n dreapta daca nu a gasit cineva niste bani pe jos.
Deci, cu bune si rele, cu buni si rai, cu avari si avatari, cu frig si frig, cu intalniri si regasiri imposibile, innoiti, cu petreceri, cu botezuri si alte prilejuri de mancat, baut si socializat, cu filme bune si foarte proaste, cu liniste si neliniste, cu un Jim Carrey in forma de zile mari la SNL-ul de sambata trecuta, cu mancare de toate natiile, cu mult prea multe sarmale (sa nu mai vad vreo sarma si cu atat mai mult sa simt miros de sarma pana la noi ordine), cu Maria alaturi de mine si cu sperante de un an mai bun eu zic ca o sa fie un 2011 spectaculos, da?!

Alb si negru

...da, m-am uitat ore la poza asta, degaja o bucurie trista cumva. Ochii se bucura de revedere, sufletele sunt indoite de despartirea ce va urma.
Poate ce m-a frapat cel mai mult, este faptul ca am o poza similara prin arhiva mea de familie...tot cu bunicii (care mai traiau, Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!), poza facuta intr-o bucatarie, frumos varuita, data cu ROLU'-ca sa fie frumos, cu dunga sus...Tot poza cu "copii" pe perete, Calendarul Crestin, iar pe peretele din est, care aici nu se vede, stergarul si Icoana Maicii Domnului si a Sfintilor Constantin si Elena...

Comentariul asta mi l-a lasat brad.
Si care m-a facut sa lacrimez.

Urari de bine

"e urita cu draci. nu te sperii de ea pe intuneric?"

Cam asta a fost o urare a unui anonymus curajos pentru postarea mea cu cele 31 de poze cu Maria cu ocazia zilei ei de nastere!!!!
Ce as mai avea de spus? Ca cel (cea?) care a scris asta nu e nici negru, nici tigan, ci roman (romanca) pur sange, probabil merge si la biserica, scrie si pe blogul personal, probabil isi cauta prieteni, probabil are frustrari si probabil este din Florida, Oregon sau din Bucuresti!
Zic asta pentru ca statcounterul imi zice ca de acolo aveam vizitatori (cu tot cu IP-ul si localitatea de rigoare) la ora la care a fost scrisa fraza respectiva! De fapt, nici macar nu conteaza cine a scris si de ce, ideea era ca nu prea se face asa ceva. Cel putin asta este parerea mea subiectiva.
Dar daca acel (acea) s-a racorit si s-a desfrustrat cu ocazia asta ii spun sa-i fie de bine si pot sa-l (o) linistesc ca Maria nu ma sperie chiar deloc noaptea si nici macar n-as zice ca-i urata! Dimpotriva, chiar. Cum ziceam, subiectiv fiind...
Eu sunt oricum mai urat decat ea si toti prietenii mei de aici suntem la fel de urati.
Ne pare rau ca nu ne putem ridica la standardul de frumusete al respectivului curajos anonim.
Punem o poza cu noi, uratii, pe bloguri ca sa dam motive si altor frumosi sa ne injure de ziua celor dragi noua?
Haideti sa punem cate o poza cu noi, proprietarii blogurilor, cu soti si sotii, prietene si prieteni, logodnici, copii, cu oricine drag, ca sa aratam ca si noi, uratii, suntem frumosi!

Oricum, a fost meserias mesajul, mai trebuia careva sa ma faca ochelarist si era ca pe vremurile in care niste frustrati se racoreau dupa ce au fost violati in parc si mergeau acasa ca sa ia si bataia de rigoare de la parinti...

Maria

Uf, ma tot chinui de 10 minute sa scriu un text decent referitor la ziua de nastere a Mariei si nu-mi vine inspiratia. Asa ca las numai pozele sa vorbeste...
De fapt, ca sa fiu sincer, i-am spus ieri, ca atunci a fost data exacta...dar azi am simtit eu nevoia sa pun cateva poze cu ea!

PS Pozele sunt din ultimii doi ani, inclusiv cateva din ultima saptamana...

Poze pentru mama

Multumim lui Florin pentru poze!
L-am lasat sa-si incerce aparatul nou pe noi...